Romanian product

Remember

Seabuckthornology Introduction

MOTO: „Natura! Suntem înconjuraţi de ea, îmbrăţişaţi de ea – imposibil să scăpăm de îmbrăţişarea ei, imposibil să pătrundem mai adânc în tainele ei… Creează forme mereu noi. Ce există acum n-a mai existat niciodată mai înainte. Ceea ce a existat e de domeniul trecutului, totul este nou şi în acelaşi timp vechi… Trăim în mijlocul naturii şi totuşi suntem străini de ea. Ne vorbeşte continuu dar nu-şi trădează secretul faţă de noi. Acţionăm în permanenţă asupra ei dar nu avem nici o putere…

Clădeşte mereu, dărâmă mereu dar atelierul ei nu poate fi găsit.”

                                                                                    W. Goethe – Fragment asupra naturii

INTRODUCERE

Cu toate că am ajuns în mileniul al III - lea şi ţara noastră beneficiază de condiţii naturale deosebite, noi românii ne aflăm într-o criză profundă pentru a cărei rezolvare este necesară o schimbare radicală a concepţiilor în toate domeniile de activitate. În acest sens se impune reconsiderarea unor specii din flora spontană care pot deveni resurse importante pentru economie şi mediul ambiant.

            Situaţia pe plan mondial este şi ea critică, de aceea “Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul Înconjurător şi Dezvoltarea” de la Rio de Janeiro a abordat problemele deşertificării şi a avut ca urmare adoptarea la Paris, la 17 iunie 1994 a ”Convenţiei privind combaterea deşertificării” intrată în vigoare la 26 decembrie 1994.

            În România, Legea nr. 451 din 8 iulie 2004 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, stipulează că statele membre ale Consiliului Europei, definesc o serie de principii care stau la baza politicii referitoare la mediul ambiant reprezentat de peisaj:

    - scopul Consiliului Europei este de a realiza o mai bună cooperare între membrii săi în vederea protejării şi promovării idealurilor şi principiilor care constituie patrimoniul lor comun şi că acest scop este atins, în particular, prin acorduri în domeniul economic şi social;

    - se impune o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie echitabilă şi armonioasă între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu;

    - peisajul participă într-o manieră importantă la interesul general în ceea ce priveşte domeniile: cultural, ecologic, de mediu şi social şi constituie o resursă favorabilă pentru activitatea economică, ale cărui protecţie, management şi amenajare corespunzătoare contribuie la crearea de locuri de muncă;

    - peisajul contribuie la formarea culturilor locale şi că acesta este o componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural european, contribuind la bunăstarea umană şi la consolidarea identităţii europene;

   - peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spaţii recunoscute ca fiind de o frumuseţe deosebită, precum şi în cele obişnuite;

   - evoluţiile tehnicilor de producţie agricolă, silvică, industrială şi minieră şi politicile în materie de amenajare a teritoriului, urbanism, transport, infrastructură, turism şi agrement, precum şi schimbările economice mondiale continuă în multe cazuri să accelereze transformarea peisajelor;

    - există o voinţă publică de a se bucura de o calitate crescută a peisajelor şi să joace un rol activ în transformarea lor;

    - peisajul este un element esenţial al bunăstării sociale şi individuale şi că protecţia, managementul şi amenajarea acestuia implică drepturi şi responsabilităţi pentru fiecare;

    - sursele legale existente la nivel internaţional în domeniul protecţiei şi managementului patrimoniului natural şi cultural, de amenajarea teritoriului, de autonomia locală şi cooperarea transfrontieră, sunt legate în special de Convenţia privind protecţia habitatelor naturale şi a vieţii sălbatice din Europa (Berna, 19 septembrie 1979), Convenţia privind protecţia patrimoniului arhitectural european (Granada, 3 octombrie 1985), Convenţia europeană privind protecţia patrimoniului arhitectural european (revizuită) (La Valletta, 16 ianuarie 1992), Convenţia-cadru europeană privind cooperarea transfrontieră a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale (Madrid, 21 mai 1980) şi de protocoalele adiţionale la aceasta, Carta europeană a autonomiei locale (Strasbourg, 15 octombrie 1985), Convenţia privind diversitatea biologică (Rio, 5 iunie 1992), Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural (Paris, 16 noiembrie 1972) şi de Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziilor şi accesul la justiţie pe probleme de mediu (Aarhus, 25 iunie 1998);

   - diversitatea şi calitatea peisajelor europene constituie o resursă comună pentru protecţia, managementul şi amenajarea cărora este necesară cooperarea.

    Există cadrul legal internaţional pentru ca să să instituie un instrument nou, consacrat în mod exclusiv protecţiei, managementului şi amenajării tuturor peisajelor europene.

    Obiectivele sunt: promovarea protecţiei peisajelor, managementul şi amenajarea acestora şi organizarea cooperării europene în acest domeniu.

Cătina albă poate deveni soluţia României pentru a ajunge la rezolvarea amenajării peisagistice, în condiţiile obţinerii de venituri substanţiale care pot fi o rezolvare a actualei crize din agricultura românească.

Un aspect îmbucurător din legislaţia românească este faptul că se acordă din ce în ce mai multă atenţie cătinei, un exemplu îl găsim în Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1198 din 25.11.2005 pentru actualizarea anexelor 2,3,4 şi 5 la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 236 din 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei şi faunei ălbatice, aprobată prin Legea nr. 462 din 2001.

Astfel la cod 2160 figurează „Dune cu Hippophae rhamnoides L.”

Pentru soluţionarea aspectelor semnalate mai sus lucrarea de faţă urmăreşte prezentarea realizărilor de până acum în cercetarea privind cătina albă şi propuneri concrete pentru ca această specie să devină o importantă resursă pentru protecţia mediului şi economia sănătăţii umane.

În vederea valorificării resurselor naturale ale României în perioada postbelică s-au întreprins cercetări asupra arbustului fructifer Hippophae rhamnoides L. (cătina albă). Interesul de atunci şi de acum pentru acest arbust se datorează următoarelor însuşiri extrem de valoroase:

- fixator si consolidator al terenurilor celor mai degradate datorită capacitaţii mari de drajonare;

- este o plantă pionieră deoarece ameliorează solul prin capacitatea de a asimila azotul atmosferic direct prin bacterii simbionte situate în rădăcini;

- fructele conţin numeroase vitamine valoroase, astfel cătina albă are de două ori mai multă vitamina C decât măceşele, cunoscute anterior  ca cele mai bogate în această vitamină. Conţinutul în carotină (provitamina A), acidul citric şi manită este mai mare de 10 -15 ori decât la lămâie (550 – 900 mg la 100 g suc);

- vitamina E care revitalizează organismul uman se găseşte în uleiul de cătină într-o cantitate mai mare (200 mg %) decât la toate speciile pomicole şi mai mult decât în soia (120 mg %), porumb (100 mg %) şi floarea soarelui (100 mg %);

- în fructe se mai găsesc vitaminele P, B1, B2, A, K, F, etc. Vitamina F apără celulele umane contra cancerului şi iradiaţiilor;

- vindecarea rănilor este grăbită de uleiul fructelor de cătină;

- în fructele de cătină s-au identificat 15 microelemente ( fier, mangan, bor, aluminiu, titan, etc. );

- din fructe se pot obţine numeroase produse alimentare: suc, vin, gem asociat cu cireşe şi prune, unt, etc.;

- in industria farmaceutica s-au preparat numeroase medicamente pentru vindecarea ţesuturilor iradiate, boli de stomac şi ca narcotic;

- plantele de cătină au o mare valoare decorativa datorita contrastului culorii albicioase a plantei precum şi a culorii portocalii a fructelor, cu verdele închis al coniferelor;

- cu plantele de cătină alba se înfiinţează garduri vii impenetrabile pentru livezi, care le apără de infiltraţiile iepurilor;

- la marginea însorita a perdelelor de protecţie se recomandă a se planta cătina albă;

- este folosită în gospodărie pentru colorarea în galben a lânii şi a pânzeturilor.

           

„Din cele mai vechi timpuri omul a avut preocupări deosebite pentru a pătrunde în tainele vieţii plantelor. Le-au fost studiate structura, morfologia, fiziologia, ecologia şi evoluţia şi o dată cu acestea utilitatea. Secretul vieţii lor, intimitatea proceselor biochimice desfăşurate la nivelul celular şi subcelular, în contextul organismului ca întreg, au fost în mare parte dezlegate dar au mai rămas încă necunoscute pe care omul le poate elucida printr-o constantă perseverenţă şi exigentă preocupare. Se cunoaşte astăzi că viaţa tuturor animalelor şi a omului depinde de existenţa plantelor, guvernând legi severe şi exacte ale echilibrului biologic. Ele sunt singurele capabile să transforme materia anorganică în materie organică , purifică aerul de bioxidul de carbon şi îl improspătează cu oxigen, absolut necesar respiratiei lor , animalelor şi omului , servesc ca hrană pentru animalele fitogene şi om , sunt materie primă pentru multe procese tehnologice industriale...Multe specii de plante sunt folosite la amenajarea parcurilor, scuarurilor, grădinilor publice ce servesc drept spaţii de odihnă şi destindere... frumuseţea şi varietatea florilor ...coloritul contrastant al frunzelor...înobilează sufletul uman cu gingăşie”.

Acest citat din introducerea la enciclopedia dedicată plantelor de Constantin Pârvu, „Universul plantelor” (220), pentru a demonstra că practic toate avantajele plantelor în general le putem obţine de la specia care face obiectul acestei lucrări, cătina albă.

About my blogs

Un succint bilanț al activității mele, bazat pe statisticile oferite ca instrumente de lucru, arata ca am fost vizualizat pana acum din 93 de tari.

Va mulțumesc pentru ca acceptați sa va numărați printre cei care vor sa își îndrepte atenția spre vasta problematica a zilelor noastre.

Cătina alba (Hippophae rhamnoides L.) este o soluție pentru gravele probleme ale planetei de astazi. Planta are o importanta deosebita fiind o polivitamina naturala, e bogata in alte substante importante pentru oameni si animale deci are un efect benefic pentru sănătatea tuturor.
Curățirea morala, este un alt aspect tratat de mine. Ne aflam într-o perioada în care suntem supuși unui adevarat bombardament, un imens volum de informație și murdărie sub toate formele fizice și virtuale pentru care trebuie sa găsim împreuna dar si fiecare in parte modalitatea sa ordonam, sa triem, sa facem ceva concret pentru a ne curați de balast și a trai mai bine. Așteptam mereu de altundeva sa vina ceva sau cineva sa ne facă treaba dar ceea ce trece e viata noastră...în mizerie...
Cătina se instalează pe terenurile erodate, saraturate, desertificate, trăiește acolo, îmbunătățește, chiar crează humusul, suportul din sol pentru plantele mai pretențioase ca ea și dacă sunt alte soluri în nevoie migrează acolo, după 15-25 de ani plantele mai sensibile pot creste în locul ei dacă sunt lăsate în pace sau sunt impulsionate corect și asa se regenerează solul și ecosistemul respectiv. Ceea ce face catina de mii de ani incerc prin tot ce prezint sa fac si eu ca sa ne fie mai bine.
In managementulvietii.blogspot.comsi celelalte bloguri pe care le gasiti mai jos aflati modul meu de a reflecta, mobilizând ceea ce am acumulat și ce am primit de la Dumnezeu pentru a face ceva.

Nimic nu se face de unul singur, dacă veți găsi important sa contribuiți macar cu un feed back având ca repere cele prezentate de mine va aștept.
Cu stima Angel Proorocu

 

Am adăugat la www.managementulvietii.blogspot.com

pentru a specializa blogurile:

www.seabuckthornology.blogspot.com

www.catinologie.blogspot.ro

www.termagroinfo.blogspot.ro

www.incercariliterare.blogspot.ro

www.lifelikepostcard.blogspot.com lifelikepostcard.blogspot.ro

www.pictezcumcantapasarea.blogspot.ro 

www.expertizeagricole.blogspot.com

www.index2 [catina2.3x.ro]

  Sunt bucuros ca, iată, precum lista cu locurile unde personalitatea lui Nicolae Iorga răzbea in lume acum aproape un secol, eu, cu mijloace moderne ajung în toată lumea informatizata acum o data cu mesajele mele de trăitor al lumii acesteia.

Tarile din care am cititori sunt:

Africa de Sud

Albania

Algeria Anguilla

Arabia Saudita Argentina Armenia

Australia

Austria

Azerbaidjan

Belgia Bielorusia

Bolivia

Bosnia si Hertegovina

Brazilia

Bulgaria

Cambodgia

Canada Cipru

Chile

China Coasta de Fildes

Columbia

Coreea de Sud

Croatia

Danemarca Ecuador

Egipt

Elvetia

Emiratele Arabe Unite

Estonia

Filipine

Finlanda

Franta Gabon

Germania

Grecia

Hong Kong

India

Indonezia

Iordania

Irak

Irlanda

Israel

Italia

Japonia Kazahstan

Kenia Kuweit

Lituania

Luxemburg

Macedonia

Malaezia Malta

Marea Britanie

Maroc

Mexic

Moldova

Nigeria

Norvegia

Noua Zeelanda

Olanda

Pakistan

Panama Paraguay

Peru

Polonia

Portugalia Puerto Rico Regatul Unit

Republica Ceha

Romania

Rusia

Sao Tome si Principe

Senegal

Serbia

Singapore

Slovacia Slovenia

Spania

SUA Sudan

Suedia

Taiwan

Thailanda Tunisia

Turcia Tarile de Jos

Ucraina

Ungaria

Uruguay

Venezuela

Vietnam

A new window

to see somethinks in the inside of the seabuckthornology domain

Sea buck thorn. Research for a promising crop: 

A look at recent developments in cultivation, breeding, technology, health and environment [Kindle Edition]

David Eagle (Author, Editor), Yury Zubarev (Author, Editor), Jörg-Thomas Mörsel (Editor)

Be the first to review this item

---

Kindle Price:	$49.11 includes VAT* & free international wireless delivery via Amazon Whispernet
	This price was set by the publisher

Book Description

Publication Date: May 15, 2014

Seabuckthorn is one promising plant that got into focus of public interest. It is the wide range of applications, it's ecological promising benefits and the social-economic effect that inspire people around the world to deal with Seabuckthorn. Actual developments shows a growing interest not only of directly involved persons but of public in general.
Since 2003 every second year scientist, producers and growers and enthusiasts met at ISA – International Seabuckthorn Association conferences (the society was founded 2001 on Seabuckthorn Workshop in Delhi) to exchange information, establish new contacts and discuss the future of Seabuckthorn-world. Starting with a small heap of enthusiasts, the scientific community now includes several hundred active and certainly far more than a thousand of interested members.
In October 2013 6th meeting of ISA was held in Potsdam, Germany. This booklet is to show a selection from the presented results, some outstanding poster and additional material given by various scientists to the authors.
It is to encourage Seabuckthorn friends to intensive and faster to deal with the stated aim of this publication, with research on Seabuckthorn and technological-technical developments. Anyone who reads this book is welcome to send his posts and comments on it to the authors.

---

Product Details ·         File Size: 29651 KB ·         Print Length: 208 pages ·         Publisher: Books on Demand; 1 edition (May 15, 2014) ·         Language: English ·         ASIN: B00KCM1YVK

Libehna

In liceu (1974-1978) am efectuat practica la IPILF Tulcea. Am avut repartitie guvernamentala ca inginer stagiar la IPILF Giurgiu (1983). IPILF insemna Intreprinderea de Producere si Prelucrare a Legumelor si Fructelor. O astfel de intreprindere detinea cateva mii de hectare care produceau legume si fructe, ciuperci etc. pentru industrializarea acestora intr-o fabrica moderna. Sunt 25 de ani de cand aceste intreprinderi au fost  distruse. Accesati www.libehna.com si veti vedea si produsul de mai jos cu 25% fruct. In peste 30 de ani de "catinie" cred ca daca am posibilitatea recunosc fructul chiar daca e adus din indepartatul Nepal. E fantastic ce pot face niste maini si minti dibace si ce pot distruge niste nemernici... Pacat ca nu numai sistemul s-a distrus, baza materiala, baza umana dar ce e tragic nu numai pentru noi se distruge o data cu pamantul nostru si lumea si mai rapid Europa. Sistemul acela de acum 25 de ani distrus cu dusmanie trage dupa sine probleme grave de mediu. Lasat pe mana unor incompetenti care papa banii dati fara nici o baza stiintifica mereu pe mana unor nimeni care nu stiu decat sa fure incet dar sigur vor suferi si toti europenii si asiaticii. Doamna prof. Lazareanu, profesoara de Economie Politica din liceu ne spunea ca a existat o varianta ca la fel ca si Moldova Sovietica si Romania sa ramana numai o tara agrara. Atunci niste oameni cu dragoste si raspundere de tara au reusit sa evite acest plan. Toti profesorii de la facultatea de horticultura, oameni care au creat o agricultura competitiva impreuna cu toata suflarea de lucratori in acel domeniu erau de parere ca produsele obtinute in Romania in tot ce insemna productie vegetala erau superioare celor din alte parti. Un papa a numit Romania "Gradina Maicii Domnului". Acum gustam cu piosenie ce fac altii departe, noi aici in iadul erei postumane... al triumfului Zeului Ban cu sloganul: "dupa noi potopul"....

About sea buckthorn in Romania

În Flora ilustrata a României prof. dr. Ciocârlan Vasile prezinta:
2(280) HIPPOPHAE L.
x=12
1(1220) H. rhamnoides L. subsp. Carpatica Rousi catina alba, catina de râu, , h spinos foarte rar h. 1-4 910, 50) m. IV-V. 2n=24 frecv. Zona stepa – etajul fagului; în lungul apelor, pe nisipuri si pietrisuri, pe coaste pietroase mai ales pe formatiuni geologice salifere, specie pioniera oligotrofa, mezohigrofita (în profunzime temporar cu umiditate ridicata), adesea cultivata pe terenuri degradate si pentru fixarea taluzelor, corectia torentilor, Eurasiatica.
În Flora Deltei Dunarii prof. dr. Ciocârlan Vasile prezinta:
1 (158) Hippophae L. 
1 ( 336) H. rhamnoides l. fanerofite, arbust, xero-mezohalofita, IV-V, foarte frecventa, Eurasiatica, 
subspecia caucasica Rousi, se gaseste la Sfântu Gheorghe, Sulina, Sfistofca. 

În Botanica sistematica autorii Hodisan Ioan, Pop Ioan prezinta:
Ordinul Eleagnales
Fam. Eleagnaceae, grupeaza arbori si arbusti prevazuti cu peri peltati sau stelati care le imprima o culoare argintie. Poseda nodozitati radiculare cu bacterii simbionte ( Pseudomonas radicicola).
Biochimic se caracterizeaza prin prezenta de quebrachitol ( ester metilic de inositol ), care a fost identificat si la Sapindaceae.
Frunzele sunt întregi, alterne, rareori opuse. Florile bisexuate, sau unisexuate, solitare, uneori grupate în cime, au urmatoarea formula:

K 4-2, C 0, A 4, G1

Rachitica, salcia mirositoare (Eleagnus angustifolia) este un arbore decorativ cu flori galbene, placut mirositoare. Catina alba (Hippophae rhamnoides L.) arboras dioic cu ramuri spinoase, raspândit prin luncile râurilor si pe dunele nisipoase ale litoralului marin.
În Flora României determinator ilustrat al plantelor de Al. Beldie vasculare catina alba prezinta flori unisexuate, dioice, mici, brunii, caliciu 2 lobat este fanerofita, planta lemnoasa, de 1-6 m., înfloreste în aprilie-mai, sporadica, local frecventa si abundenta, întâlnita de la câmpie la munte, în stepa subzona fagului, pe nisipuri, pietrisuri, prundisul râurilor, islazuri, coaste pietroase, terenuri degradate, stâncarii, mai ales pe formatiuni geologice salifere, soluri eubazice, nisipoase, scheletice sau scheleto-pietroase, sarace în humus, în profunzime periodic cu umiditate ridicata sau temporar submerse, în judetele Brasov, Arges, Dîmbovita, Prahova, Buzau, Ialomita, Tulcea ( Delta Dunarii, litoral, subspontana ), Galati, Vrancea ( frecvent ), Bacau, Neamt, oligotrofa, regim de umiditate alternant higrofita sau mezoxerofita - xerofita, preferential pe roci calcaroase, tanant, medicinala, cultivata pe terenuri degradate si ca fixator de taluz si subspontana origine eurasiatica, la noi reprezentata prin subspecia Carpatica Rousi.

Marea Enciclopedie Agricolaaparuta in 1938 sub redactia lui Constantin Filipescu, lucrare de referinta pentru nivelul ridicat la care s-a aflat stiinta agricola în România interbelica dedica la pagina 710 un spatiu amplu catinei: “Catina alba (Hippophae rhamnoides L. ) fr. Saule epineux, engl. Sea Buckthorn, germ. Sanddorn.
Arbust de obicei de 2-5 m., putând ajunge mic arbore de 5-6 m. de pe terenurile alunecoase ale prundisurilor râurilor. Lujerii anuali prezinta peri solzosi argintii si puf ruginiu feruginos, capatând foarte de timpuriu tepi; lujerii mai în vârsta prezinta numerosi lujeri scurti laterali transformati în spini.
Mugurii ovoizi sunt acoperiti de un numar redus de solzi galben aurii si cu peri solzosi argintii. Frunzele linear lanceolate sau îngust oblonge au dimensiuni de 4-5 (6) cm. lungime, 5-6 (10) mm. latime sunt scurt petiolate, petiolul este de 1-3 mm., cu marginea întreaga; fata superioara la început cu solzi argintii devine la maturitate verde închisa, glabra si numai în lungul nervurii principale cu puf; fata inferioara este argintie cu peri solzosi argintii pâna la galbeni aurii care la frecare se iau pe degete. Florile dioice, mici, putin aparente, verzui, situate pe lujerii anuali pe care apar o data cu frunzele câte 2-3 la subtioara frunzulitelor inferioare care le acopera cu totul. Florile mascule sesile cu un perigon galbui verzui pe fata interna cu peri solzosi argintii in forma de tub evident separat la extremitate în doi lobi pe un disc patrat. Florile femele sunt dispuse în raceme spiculiforme cu un perigon de forma unui tub evident separat la extremitate în doi lobi si acoperit în afara de peri solzosi; pistil unicarpelar, o singura loja cu un ovul.
Înfloreste din aprilie pâna în mai. Fructul, o achena, învelita în afara de o induzie adica de partea inferioara persistenta a perigonului devenita carnoasa; fructul este ovoid, de marimea unui bob de mazare, brun orange, pâna la galben auriu pe suprafata cu puncte fine brune; carnea are un gust acrisor, contine un principiu otravitor care nu împiedica sa fie devorate de pasari dupa caderea zapezii. Sâmburele, o achena cu un învelis tare brun lucitor, de obicei cu o singura samânta. Tulpina deseori se poate dezvolta destul de puternic pâna la înaltimi de 4-6 m. si diametre la suprafata solului de 10-15 cm., ea se amplifica la exemplarele arborescente foarte de jos în ramuri foarte întinse lateral si cu un mers sinuos, la început este acoperita de o scoarta bruna neteda apoi capata un ritidom brun închis crapat profund solzos. Lemnul brun galbui, devenind prin uscare greu, tare, putându-se lustrui, nu rezista în aer, cenusa sa este bogata in potasiu.
Înradacinarea profunda prin pivotul care patrunde adânc în sol si cea superficiala întinsa prin radacinile laterale, paralele cu suprafata; din radacinile laterale dezvoltate, în nisipuri pornesc numerosi drajoni. Radacinile prezinta tuberozitati în care traieste în simbioza o actinomiceta capabila sa asimileze azotul atmosferic. Destul de raspândita pe dune marine, nisipurile aluvionare din lungul râurilor si împrejurul lacurilor, pe versantii pietrosi si maluri surpatoare, grohotisuri, pasuni degradate, etc.
Arealul sau principal îl gasim în Asia centrala din Caucaz, Persia de Nord si Ural pâna în estul Asiei. În Europa este raspândita în lungul coastelor Scandinaviei din tarile baltice pâna în Marea Nordului, Sudul Angliei, spre sudul Europei vegeteaza pe o fâsie îngusta pe litoralul mediteranean si în interior pe vaile din muntii sau dealurile din Spania de Nord, Franta de Sud, Italia de Nord si Centrala, Iugoslavia, Austria de jos, Ungaria, România de Sud si Bulgaria.
La noi în tara Hippophae este raspândita în regiunea de dealuri, pe vaile versantilor meridional si oriental al Carpatilor din Muntenia si Moldova, în Muntenia coboara dealungul acestor vai la câmpie pâna la Dunare, un centru insular Hippophae aflam în delta, pe malul marii la locul zis Cardon la nord de Sulina circa 5 Kilometri.
Optimul arealului sau din România îl aflam în zona subcarpatica de afloriment a saliferului – vârsta Mediteranean inferior aquitanian – care se întinde din valea Ialomitei – Laculete – prin Valea Prahovei si afluentii sai – Câmpina, Comarnic, Telega, Slanic, Valea Teleajanului, Homorâciu, Valea Buzaului, Cislau, Nehoiasi, Valea Râmnicului Sarat, vaile din Tara Vrancei, etc. si apoi în continuare în toate bazinele pâna în Bucovina.
Specia este utila în silvicultura pentru fixarea dunelor sau terenurilor miscatoare, poate suporta bogatia de saruri – NaCl, a solului din care motiv poate fi esenta proprie pentru refacerea tarii Vrancei si altor regiuni despadurite din regiunea salifera subcarpatica în care instalarea padurii pe soluri bogate în saraturi întâmpina greutati. Ramificatia sa bogata si numerosii sai spini îl fac apt pentru garduri vii. Ca arbust este foarte ornamental, atât prin frunzele sale argintii cât si pentru fructele sale orange care se produc în numar mare si persista pe ramuri dupa caderea zapezii. Se poate înmulti prin samânta, butasi, marcotaj si drajonaj.

Inmultirea plantei

Catina se înmulteste destul de usor pe cale generativa (prin seminte), si pe cale vegetativa, prin butasi lemnificati, butasi verzi, butasi de radacina, prin marcotaj si prin drajoni.
1. Înmultirea prin seminte este foarte simpla însa are dezavantajul ca se obtine un material foarte neuniform. Plantele obtinute din seminte intra pe rod abia în anii 4-5 de la însamântare. Se recomanda de aceea sa se foloseasca numai în lucrarile de selectie.
2. Înmultirea prin butasi lemnificati. Butasii se pot confectiona din lemn de un an, de doi ani, chiar de trei ani, cu sau fara calcâi. Recoltarea si fasonarea butasilor se face toamna târziu, dupa care se stratifica în nisip umed, lungimea de fasonare este de 18-20 cm.
Plantarea se face pe rigole deschise la distanta de 80-90 cm. Între rânduri si la 10-15 cm. pe rând. 
Înainte de plantare terenul se dezinfecteaza cu Heclotox 60-80 kg. / ha., se fertilizeaza cu 60-100 to. / ha. gunoi de grajd, 150 kg. / ha. P2O5 si 300-320 kg. /ha. K2O încorporate în sol cu lucrarile de desfundare (plantatiile mama). 
Butasii se stratifica în nisip, saci sau pungi de polietilena în depozite frigorifice, se aseaza în pozitie verticala pentru a se favoriza procesul de calusare, ca efect al migrarii auxinelor catre partea inferioara a butasului.
Pentru plantarea butasilor se alege cel mai bun sol în ce priveste textura, structura si cu fertilitate naturala ridicata.
Odata cu aratura adânca de 25-28 cm. se încorporeaza Heclotox, îngrasaminte organice 60 to. / ha., chimice P2O5, K2O câte 100 kg. /ha. Se trece la maruntirea araturii pâna se realizeaza un pat de înradacinare de cel putin 15-16 cm. Pe terenuri grele se poate folosi în ultima faza freza. Sunt necesare pichetari sau marcarea cu semanatoarea de porumb, etc.
Distanta între plante difera astfel:

Mijloacele cu care se distanta de plantare numar de butasi

executa lucrarea între rânduri pe rând mii buc. / ha.Manual 60 7 238

Hipo 70 6 238

Mecanizat 80-90 6 208-178

În brazda butasii se aseaza vertical sau oblic, 5-6 cm. De butas la suprafata solului.

Se face un mic bilon, sau se planteaza prin înfigerea directa pe rândul marcat, perioada optima fiind 15-20 septembrie, s-au obtinut si la plantarea de primavara. Urmeaza lucrarile de întretinere, spargerea crustei, prasile, tratamente contra fainarii.
3. Înmultirea prin butasi verzi. Se folosesc butasi de vârf, se recomanda ceata artificiala si încalzirea substratului.
4. 2. Înmultirea prin butasi de radacina. Este o metoda mai greoaie desi foarte sigura în ceea ce priveste înradacinarea. Butasii se fasoneaza la lungimea de 12-15 cm. din radacini recoltate de la plante suficient de viguroase. Lucrarea se executa toamna sau În ferestrele de iarna. Materialul recoltat se stratifica iar în primavara se planteaza în câmpul de înradacinare pregatit ca si pentru celelalte specii de arbusti la distanta de 80-90 cm. între rânduri si de 10-15 cm. pe rând.
În cursul vegetatiei se fac lucrari curente de îngrijire ca plivit, prasit, irigat etc.
În câmpul de înradacinare butasii se tin 2 ani de vegetatie dupa care se pot folosi pentru plantari.
Catina are doua feluri de plante: femele si mascule. La plantare proportia trebuie sa fie de 8 plante femele la o planta mascul, pentru a se asigura o polenizare corespunzatoare.

În Dictionar dendrofloricol dr. ing. Milea Preda prezinta:
Hippophae L., catina alba, catina de râu, fam. Eleagnacee, gen originar din Asia si Europa, 2 specii, plante dioice, flori mici, nesemnificative, perigonul cu 2 foliole, 4 stamine, frunze înguste. 
Hippophae rhamnoides L. specie care înfloreste primavara, flori mici, apar înaintea înfrunzirii, galben verzi, nesemnificative, fructul, baca falsa, globuloasa, carnoasa, galbena portocaliu, ramâne iarna pe ramuri, frunze linear lanceolate, argintii, alterne, petiolate, cu marginea întreaga. Arbust sau arbore de talie mica, cca. 6 m. înaltime, alburiu, foarte ramificat. Lujeri cenusiu argintii, spinosi, parosi, cei laterali puternic spinosi.
Folosire: apreciat ca arbust decorativ pentru coloritul frunzelor si al fructelor care ramân pe ramuri pâna în primavara. Se planteaza în grupuri sau se foloseste pentru garduri vii (caci suporta taiatul) si la fixarea taluzurilor 9deoarece drajoneaza si lastareste viguros). Ramurile cu fructele sale frumoase servesc la aranjarea vaselor în vitrine si holuri.
Înmultire: prin seminte, imediat dupa recoltare sau primavara, dupa o stratificare de 3 luni, prin marcotaj dupa musuroire, prin butasi, folosind lujerii lignificati si prin drajoni.